Sufletul nostru, sa-l facem biserica a lui Hristos

Sa ridicam trupul si sufletul nostru la statut de biserica a lui Hristos, la simtire mai bine spus de biserica a lui Iisus, la constiinta de biserica a lui Iisus.

Sa zidim biserica sufletului nostru, o biserica dotata cu tot ce fiinta noastra are nevoie pentru a lucra cu si pentru Dumnezeu, cu si pentru Hristos.

Caci doar suntem creati sa fim templu al Duhului Sfant, sa lasam tot ce-i rau si nepurificat sa se scurga dinauntrul fiintei noastre, asemeni unei ape de ploaie care curata tot pamantul si pamantul ramane inviorat, sa ne lasam contopiti cu frumusetea-i eterna, cu maretia stiuta si recunoscuta de noi, cu iubirea-i eliberatoare.

Aceasta biserica cuprinde toate fiintele de pe pamant, dar si fiinte din cer , caci biserica poti numi tot ce cuprinde fiinta Dumnezeiasca, orice fiinta ce are nadejde in Dumnezeu, Tatal Creator, si Dumnezeul din tine, scanteia pusa in orice fiinta si noi prin munca noastra, sa o iubim si sa o aprindem in Dumnezeu.

Sa nu te intrebi niciodata cel de langa tine ce biserica frecventeaza, ce etnie este, sau sa te uiti ce culoare are pielea lui, Dumnezeu este acelasi si in el ca si in tine.

Azi am ramas un pic mirata, la serviciu a venit la cersit o tiganca, i-am dat un cozonac, mi-a multumit, ma binecuvantat, am fost fericita, si inainte sa plece s-a oprit si mi-a spus''stiti doamna noi suntem surori in Domnul''.

M-am bucurat sincer, dar nu stiu daca a vrut doar sa ma faca sa ma bucur, caci inima fiecaruia este greu de cunoscut-o intr-o clipa.

Stiti cateodata dai sfaturi, spui lucruri si te intrebi de multe ori, oare tu le faci, oare tu conlucrezi destul cu Dumnezeu pentru a creste aceste lucruri, acum sigur ca faci asta dar cu siguranta nu destul si niciodata cat ai putea.

Dar sigur ca nu dai sfaturile de la tine, toate le faci sub calauzirea si indrumarea lui Dumnezeu.

Cu nadejde si speranta in Dumnezeu, cu iubire si dragoste in El, asteptam rabdatori si nerabdatori cateodata ca samburele credintei noastre sa creasca, ca dragostea lui Dumnezeu sa ne calauzeasca pasii unde le este dat sa paseasca, si sa ajunga la sfarsitul timpului acolo unde le este dat lor sa ajunga.

Iubire, speranta, calauzire si speranta in gasirea pasilor Mantuitorului pe pamant, pentru toti cei care-l cauta sincer pe Dumnezeu!

20.Caci ati fost cumparati cu pret!Slaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul v ostrusi in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.

1Corinteni cap 6

Recunostinta

Suntem recunoscatori oare in fiecare clipa pentru toate binefacerile ce ni le trimite Dumnezeu in fiecare zi, in fiecare clipa a vietii noastre?

In sufletul si in inima noastra suntem recunoscatori, dar uitam poate sa i ne adream in orice clipa Tatalui nostru Ceresc, uitam poate ca in fiecare clipa multumirea si recunostinta noastra, Dumnezeu le asteapta si le primeste cu atata iubire de la noi cei care suntem copii Sai.

Suntem recunoscatori si multumim tuturor fiintelor luminate din cer si de pe pamant care cu iubirea lor sustin si ajuta pamantul, sustin si ridica pamantul.

Suntem recunoscatori si celor ce ne aduc un strop de credinta in suflet, celor care se ingrijesc de sufletele noastre a tuturor, pentru toate binefacerile facute si aduse noua.

Multumim lui Dumnezeu pentru toate, multumim lui Dumnezeu pentru dragostea ce ne-o poarta, intorcandui-o dupa puterea noastra.

57.Dar sa dam multumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinta prin Domnul nostru Iisus Hristos!

58.Drept aceea, fratii mei iubiti, fiti tari, neclintiti, sporind totdeauna in lucrul Domnului, stiind ca osteneala voastra nu este zadarnica in Domnul.

1Corinteni cap15

Povestea vulturului

Balada lupului alb

Cu ce ramai?

Cu ce ramai-Traian Dorz

Ingerii lui Iisus

Traiesti mult timp cu dorinta si credinta ca ai facut un pas mic, mic de tot spre Dumnezeu, te simti mai aproape si te simti tu mai frumos.

Dar vin valurile vietii, te iau si apare indoiala.

Indoiala din suflet este asa de grea.

Crezi ca totul este in mintea ta, ca totul e doar ce tu ai vrea, ca...multe.

Si atunci iti apar ingerii lui Dumnezeu, care ti-i trimite spre a ta ridicare si sa iti confirme ce esti tu de fapt, ca indoiala in calea si in lumea spre Dumnezeu nu exista, ca Dumnezeu ne da puterea la toti, trebuie doar sa vrem.

Ai atunci cele mai combinate trairi ce le poti avea, acea bucurie de nestapanit, inecata in lacrimi de recunostinta, multumire si fericere sufleteasca, care nu se intalnesc in nici o bucurie si traire de pe pamant.

Asa este viata ce am ales impreuna cu Dumnezeu sa o traim aici pe pamant, cu greul si frumosul ei, o viata daruita cresterii si trairii in Dumnezeu, caci daca nu-i asa trairea noastra nu-si are rostul.

Suntem creati de Dumnezeu pentru a fi fiinte frumoase, pentru a fi ingerii Lui, si ingerii se supun lui Dumnezeu in iubire si ascultare desavarsita.

Sigur ca firea noastra nu a ajuns la acel nivel inca dar Dumnezeu ne asteapta pe fiecare sa ne desavarsim viata aici pe pamant ca atunci cand vom merge dincolo sa sa ne bucuram de viata adevarata.

Frumoasa viata in Dumnezeu, fericit cel cel ce a descoperit-o, fericit cel ce lucreaza pentru a lumina alte suflete, fericita orice inima descoperitoare si traitoare in Dumnezeu.

Aici fericit nu inseamna in a trai dupa regulile lumii acestea, dupa regulile desfatarii trupesti, dupa regulile placerii omenesti.

Fericirea in Dumnezeu este o altfel de fericire, fericirea in Dumnezeu este ceva ce nu poti cuprinde.

Da, multumim lui Dumnezeu pentru toata puterea noastra de a ostenii in a face Voia Sa.

Multumim lui Dumnezeu pentru orice ne scoate in cale pentru a ne apropia de Maretia Sa.

Multumim lui Dumnezeu pentru Ingerii nostri protectori si pentru cei care ni-i lasa pe Pamant spre a ne lumina calea.

Multumim lui Dumnezeu pentru ceea ce suntem astazi si pentru speranta ce vom deveni maine.

Multumim lui Dumnezeu ca stinge indoiala din sufletul nostru, si ne asigura ca suntem pe drumul cel bun.

Iubirea

De ce ar trebui sa iubim orice? Nu ar trebui, e firescul datului nostru, e firescul umanului din noi, e firescul putinului sau multului Dumnezeu ce il avem incorporat in fiinta noastra.

Nu putem trai daca nu traim in firesc, in normal, in tot ceea ce Dumnezeu a creat pentru noi.

Si ce iubim? Tot, de la oamenii apropiati, la toti cei ce-i cunoastem sau nici nu stim de existenta lor, de la cei dragi la cei pentru cei care nu avem nici o legatura cu ei, de la cei ce ne fac bine pana la cei care nu stiu sa faca bine, pana la cei care din cauza vietii lor nu au descoperit ca Dumnezeu ne-a creat pentru Imparatia Sa.

Si apoi avem restul, natura, animalele, soarele, luna, stelele, manifestarile naturii, de ce natura or fi ele caci toate au intelesurile lor, si intregul Univers, atat cat noi il intelegem si ii punem granite poate, in fiecare zi le mai mutam un pic intelegand un pic mai mult.

Incercam in fiecare zi sa cuprindem mai mult ce-i de cuprins si cat putem cu gradul nostru de cunoastere, putin la unii si total la altii.

Dar mai presus de tot este Cerul, cu toate fiintele dragi de acolo, din bunavointa si iubirea lor pentru pamant si a lui ridicare cunosti tot mai multe venite pe pamant, care sunt printre noi pentru a lumina intunericul pamantului nostru, si o fac, totul este ca noi sa vedem acea lumina, sa o percepi de unde vine, sa intelegi iubirea Lor mare, si iti indrepti privirea de la intuneric la lumina.

Privirea macar, ca restul incet, incet intoarce-s-or cu tine.

Ei aduc atatea invataturi si atata lumina incat nu poti sa nu te intrebi unde au purtat si poarta atat de mult.

Dar iti amintesti ca noi cuprindem in fiinta noastra intreg Universul, si e normal sa cuprinda si ei mult.

Si noi prin binecuvantarea cerului trebuie sa incepem sa facem asemeni Lor.

Nu poti sa nu te intrebi de ce in tara noastra, dar si in lume cu atatea fiinte luminoase totusi avem atat de mult intuneric, si atat de mult rau inca?

Stim de ce, dar trebuie sa vrem sa cooperam cu lumina, sa lasam intunericul sa scada, sa facem Voia lui Dumnezeu mai mult si in totalitate cand o vom cunoaste, si atunci puterea intunericului v-a scadea de la sine.

Iubirea pentru Dumnezeu, forta suprema de aparare a fiintei noastre.

Iubirea de Dumnezeu cea mai scumpa floare data oricarui suflet, cea mai neimaginabila stare a fiintei omenesti, cea mai aducatoare de Tot.

Totul vine prin iubirea de Dumnezeu, urcarea noastra catre cer vine prin insusi perceperea iubirii Sale pentru noi, dar si a iubirii date de noi.

Citeam ieri un mesaj venit din cer in care se spunea ca  Dumnezeu ne iubeste de o suta de ori mai mult decat ne iubim noi copii. 

Doamne cum ar putea exista o cifra pe care sa o stim sa exprime iubirea Tatalui pentru noi?

Nu exista! Sau pentru a exprima iubirea noastra pentru Dumnezeu.

Infinitul insusi ar fi prea aproape sa descrie iubirea noastra de Dumnezeu, iubirea de la sanul  de la care am coborat nu are cifre pe pamant, iubirea noastra pentru Creator nu se poate exprima matematic pe pamant, cum de altfel a Lui pentru noi nu v-a putea fi vreodata perceputa de o fire umana la valoiarea Sa.

Da, Iubirea si Dragostea Lui ne da aripile de a strapunge intunericul, de a infrunta greutatile, de a merge in orbirea noastra spre Lumina Lui calauzitoare, spre Lumina Lui datatoare de viata vesnica.

Oricate cuvinte am folosi nu se poate descrie Iubirea Lui Dumnezeu pentru noi, nu sunt cuvinte pentru asa ceva, si faptele le-am vazut mai bine de doua mii de ani, dar stam si acum in adormire dupa atata timp.

Sa-i aflam Lumina si Iubirea Sa sa ne calauzeasca spre Inima-i eterna.

Dumnezeu sa ne ajute!