Intoarcere in timp...

Ne intrebam multi ce am face daca ne-am putea intoarce in timp? Parerea mea este ca exact acelasi lucru ce l-am facut atunci, nu are ce sa se schimbe. Dar de multe ori am dori aceasta sansa. Exemplu, mama mea a plecat la cer, si mi-au ramas atat de multe lucruri nespuse, atatea greseli facute, care le vad acum greseli, dar atunci...era normalul... .
Le remediem, cel putin in constiinta cu vorbitul cu Dumnezeu, sperand mereu ca toate vor fi bine.
Dar mai avem o mare problema cu relatiile dintre noi, intalnim oameni, ingeri...care luandu-ne valul ii legam foarte mult de Dumnezeu, ne legam prin ei si cu ei foarte mult de Dumnezeu, nestiind ca intr-o zi s-ar putea sa-i pierdem din diferite motive...relatia cu ei... foarte multi jucandu-se intr-un anume fel cu vieti poate...cu soarta unora mai bine spus...,dar nu-s ei vinovati...de vina-i cine nu cunoaste, cine nu asculta, cine greseste, pacatuieste s.a.m.d. ,sincer eu nu m-as juca niciodata cu viata nimanui, nu am facut-o pana acum...de acum nici asa dar chiar aici e secretul, nefacand-o tu crezi ca nici altii nu o fac, nu e asa...nu m-as folosi niciodata de oameni apoi sa spun ,,multumesc,, nu...nu merge...punctul meu de vedere personal desigur dar...totul tine de om, de inger...de ce o fi... .
Dar un sfat caci pentru asta am scris, nu legati oamenii din viata voastra de Dumnezeu, legati-va de Dumnezeu si voi intre voi, apoi nu pacatuiti, in nici un fel, de nici o culoare, mai degraba sau mai tarziu se plateste, nu merita nimeni si nimic ce-i datorezi sufletului tau!
NIMENI SI NIMIC, nu uitati niciodata, daca tot a-ti facut-o ca oameni caci ingerii nu o fac nu deznadajduiti, capul sus si muntele in fata de urcat...spor caci Dumnezeu ne asteapta!
Nu-i asa Ingere?
Doamne ajuta!

Post cu bucurie!

A inceput din nou postul, postul insemnand pregatirea pentru ceva...pregatire pentru viata, pregatire pentru liniste, pregatire pentru al primi din nou pe Pruncul Iisus. Il tot primim de 2000 si...de ani si tot nu il avem, il au unii il pierd altii, El fiind vesnic acolo in noi dar ochelarii sufletului ne lipsesc sau poate doar a inimii. Domnul sa ne ajute, vremuri grele din punct de vedere religios, vremuri normale din punct de vedere spiritual, greu...greul frumosului ce cu Mila lui Dumnezeu ne v-a duce in vesnicie.
Post cu folos si cu ajutorul si mila Tatalui sa-l gasim pe pruncul Iisus, sa creasca apoi si in noi asemeni Slavei Sale!

..RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL...

...Sfinte Ioane, Înaintemergătorule, frumuseţea cerului şi bucuria pământului, cel ce prin tăierea capului tău pământul întreg l-ai sfinţit, primind această smerită rugăciune a noastră, izbăveşte-ne din toate nevoile şi ne scoate din chinul ce va să fie, pe noi, cei ce te lăudăm cu credinţă şi nădejde. Ca unul ce stai înaintea scaunului lui Hristos, ajută-ne să-i biruim pe vrăjmaşii văzuţi şi pe cei nevăzuţi. Izbăveşte-ne din tot necazul şi, având îndrăznire către Domnul, fereşte-ne de ispitele acestui veac. Dăruieşte-ne nouă, Sfinte Ioane Proorocule, putere din cer şi, ca unul ce eşti făclie strălucitoare, luminează-ne pe noi, cei ce alergăm la slăvita prăznuire a trecerii tale la Domnul. 

Aripi pentru zbor...

Venim de sus cu aripi, nu stim asta multi dintre noi, fericiti cei ce stiu..., zburam cu ele prin nesfarsite locuri si lucruri, prin felurite forme si culori creznd ca sunt protectia parintilor, puterea noastra, totul crezand ca e al nostru. Apoi vine vremea sa stim ca le avem, abia atunci zborul devine mai lent, mai anevoios sau uneori imposibil caci vazandu-ne aripile credem ca ne apartin, credem ca le putem vinde si ca ne putem vinde si pe noi caci ne vor apartine pentru totdeauna. Nu este asa...acele aripi apartin Lui, Creatorului, Tatalui nostru, El ni le pune sa zburam zborul Lui, cand nu mai facem asta ne lasa la dispozitia celor care vor sa ni le taie, si vor multi...de ce oare vor asta? Ca ei au trecut de partea cealalta si acolo se fac numai asemenea lucruri, acolo nu se dau aripi ci se taie de la cei care le au, acolo nu se dau vise, se dau halucinatii si cosmaruri, acolo nu se da speranta, se da teama si frica, asta ii e rolul spre a speria copiii lui Dumnezeu, spre a speria copiii Binelui, spre a induce frica si teama. Sunt unii fericiti care stiu sa fuga din calea lor, nestiutor ai putea spune ce om rau caci nu vrea sa ajute, dar nu e asa...din pacate lumea a ajuns destul de jos si asta iti spune si atatea cursuri de initiere in...bine...nestiindu-se ca asta-i atat de fals, nestiindu-se ca asta se da doar de sus..., apoi fuga la biserici din teama nu din si de drag...de dragul Mirelui Bisericii. 

Cei care nu v-ati dat aripile fiti atenti la ele, le aveti, sunt acolo, fiti fericiti si zburati si lasati o boare pamantului din partea Tatalui si celor ce din prea multa bunatate si le-au pierdut, iar cei ce le-ati pierdut incercati si va comportati ca si cum le-ati avea desi e greu caci cei ce vi le-au rupt le folosesc impotriva voastra, propriile voastre aripi acum va lovesc.., dar nu uitati niciodata copiii cui sunteti caci El Tatal nostru la final ni le inapoiaza, atunci cand ei nu mai au nici o putere asupra noastra...atunci cand Bratele Sale le deschide spre a-si primi copiii, pana atunci zambet...zambet si flori Tatalui, Iubirii Nesfarsite si Vesnice...

Postul Tau Maicuta Sfanta sa ne fie de folos si de urcare spre Tronul Fiului Tau Iubit! Ajuta-ne Tu cu mila si indurarea Preasfantului Nostru Tata!



Stăpâna mea preabinecuvântată, folositoarea neamului omenesc, scăparea şi mântuirea celor ce aleargă la tine! Ştiu, cu adevărat ştiu că mult am greşit şi te-am mâniat, preamilostiva Doamnă, ca şi pe preabunul Dumnezeu, carele din tine S-a născut cu trup. Am în minte multele chipuri ale celor care mai înainte de mine au mâniat bunătatea Lui: pe vameşi, pe desfrânate şi pe ceilalţi păcătoşi cărora li s-a dat iertare de păcate, pentru pocăinţa şi mărturisirea lor. Deci aceste miluite chipuri punându-le înaintea ochilor sufletului meu celui păcătos şi privind spre atâta îndurare primită de dânşii de la Dumnezeu, am îndrăznit şi eu păcătosul, a alerga cu pocăinţă la milostivirea ta cea bună, o , preacurată Stăpână; să-mi dai mână de ajutor şi să ceri la Fiul Tău iertarea păcatelor mele celor grele. Cred şi mărturisesc că că acela pe care L-ai născut este cu adevărat Hristos Fiul lui Dumnezeu celui viu, judecătorul viilor şi al morţilor, care va să răsplătească fiecăruia după faptele lui. Cred iar şi mărturisesc că tu eşti cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, izvorul milei, mângâierea celor ce plâng, ajutătoarea celor pierduţi, puternică şi neîncetată mijlocitoate către Dumnezeu, care iubeşti neamul creştinesc, şi stai bună pentru îndreptarea mea. Că într-adevăr nu este alt ajutor şi acoperământ oamenilor afară de tine, o Stăpână preaîndurată, şi nimeni nădăjduind în tine şi prin tine mijlocind la Dumnezeu , nimeni nu este părăsit. Pentru aceasta rog bunătatea ta cea nemăsurată, deschide-mi uşile îndurării tale, celui ce am rătăcit şi am căzut în noroiul adâncului. Nu te scârbi de mine şi nu trece cu vederea rugăciunea mea, a păcătosului şi nu mă lasă pe mine nevrednicul pe care întru pierzare vrăjmaşul cel rău cu răutate m-a răpit, ci îmblânzeşte pentru mine pe milostivul Dumnezeu, cel ce S-a născut din tine, să ierte păcatele mele şi să mă mântuiască din pieirea mea; ca şi eu cu toţi cei ce au dobândit iertare, să cânt şi să preamăresc îndurarea cea nemăsurată a lui Dumnezeu celui născut din tine şi neînfruntată folosinţa ta cea spre mine, în viaţa aceasta şi-n veacul cel de veci. Amin.

Doamne alunga departarea

care-i între noi şi Tine
când ne biruie-ncercarea
şi ne frângem sub suspine;
– nu lăsa atunci să pună
noaptea peste noi orbie,
nici satanica furtună
să ne-ngroape-n vreo pustie.

Doamne-alungă disperarea
care-i între noi şi soare
când prea lungă-i depărtarea
şi-ntristarea prea ne doare;
– nu lăsa atunci în gheaţă
sufletul să ni se-ngroape,
fă ca Duhul de Viaţă
iar să vină să ne scape.

Traian Dorz

Rugăciunea arhimandritului Sofronie Saharov pentru unire

Rugăciunea arhimandritului Sofronie Saharov pentru unire

Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cela ce ridici păcatul lumii, Cela ce înălțându-Te pe muntele Golgotei ne-ai răscumpărat din blestemul legii și ai zidit din nou chipul Tău cel căzut, Cela ce pe Cruce mâinile Ți-ai întins spre a aduce laolaltă pe toți copiii Lui Dumnezeu cei risipiți și trimițind pe Preasfântul Duh, la unire pe toți i-ai chemat. Tu dar, raza Tatălui fiind, înainte de a păși spre această mare lucrare de sfințenie a răscumpărării lumii, Te-ai rugat către Tatăl Tău ca toți una să fim, precum și Tu una ești împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt.

Însuți dăruiește nouă har și înțelepciune ca să împlinim în toate zilele această poruncă și ne întărește în nevoința acelei iubiri pe care o ai poruncit-o nouă zicând: ,,să vă iubiți unul pe altul precum și Eu v-am iubit pe voi”.

Prin Duhul Tău cel Sfânt dăruiește nouă puterea de a ne smeri unul către altul, luând aminte la aceea, că cel ce iubește mai mult, mai mult se și smerește; învață-ne să ne iubim unii pe alții, să ne rugăm unii pentru alții; să ne purtăm poverile unii altora cu răbdare și ne unește în legătura neclintită a dragostei în numele Tău cel Sfânt dând nouă și a vedea în fiecare din frații și surorile noastre chipul Slavei Tale Celei negrăite și a nu uita că fratele nostru este viața noastră.

Așa Doamne, Cela ce ne-ai adunat laolaltă întru bunăvoirea Ta, fă-ne pe noi a fi cu adevărat o familie, viețuind cu o singură inimă, cu o voie, întru o singură iubire, după sfatul Tău cel mai înainte de veci. Umbrește lucrarea aceasta și o acoperă cu acoperământul Preacuratei Maicii Tale și a tuturor Sfinților Tăi, binecuvântând și ocrotind pe fiecare ce se ostenesc în lucrarea faptelor bune.

Păzește-ne adică de gânduri stricăcioase, de cuvinte necuvioase și de înclinări ale inimii ce surpă pacea și încrederea; ca să dăinuiască această lucrare, întemeiată fiind, pe piatra Sfântului Tău Cuvânt, ca toți să aflăm odihna întru Tine, Blândul și Smeritul Împărat al nostru, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!