Crud vant asupra Romaniei noastre dragi, trecand un pic intr-un loc mai inalt ca si care il am, unul lipsit de smerenie dar parca constiinta nu cunoaste in aceste vremuri smerenia ci ii vine sa urle de o durere mare si adanca.
Nu vad eu mai departe decat ograda mea dar durerea e nemarginita pentru un suflet simplu si amarat sa vada asa ceva, dar greul cel mai greu a inceput in 2004, vaznd imaginea la care ajunsesem era ingrozitor, ingrozitor si cum toti alergau ca gainile efectiv...manipulati la o scara infioratoare si cand azi cauti culoarea nu-i..., unde este aceea constiinta care atunci alerga dupa himere sau imaginatie sau...oricum i-ai spune...cel putin pentru mine care am stat in depresie cred cateva luni, poate nu chiar depresie ci suparare, durere atunci..., azi, eu personal arunc din cand in cand ochii asupra a ceea ce se intampla..., mi-am promis atunci caci doar cand oameni in slujba lui Dumnezeu o sa fie la start o sa ma mai uit peste partea asta a tarii.
Dar altfel asta suntem, daca ne privim un pic in oglinda fiecare cam asta-i rezultatul si imaginea... .
Da...vezi si preotii Bisericii Tarii care si ei dau un examen colosal de o anvergura incredibila...incredibil ce comentarii ce postari, ce argumente, ce vorbe fara duh, fara nimic...arunca..., ei care ar trebui sa fie calea de revenire la normal sunt in multe cazuri mai urat decat oricine... .
Ce-i de facut in continuare? Acum in situatia asta de acum nimic....revenirea fiecaruia ,,la vatra,, , in taina, in liniste, fiecare sa se examineze si sa se repregateasca pentru un Tron, Tronul Cel Mai Inalt caci se vede de departe ca am pierdut legatura... . Caci deocamdata asta meritam cand o sa meritam altceva cu siguranta vom primi.
Iertare pentru toate iti cerem Tata, ajuta-ne sa ne revenim!
Putere, intelegere si iubire va doresc!
