''Dragostea-radacina si izvorul binelui''

Dragostea si iubirea doua stari sufletesti mult discutate si rediscutate, mult aclamate si mult hulite de unii ca nu multi stiu ce inseamna ele si sunt folosite doar de buze nesintind si nestiind omul adevarata lor valoare.
Asa este, dar sa nu uitam ca fiecare om pe acest pamant are un anumit grad de ''evolutie'', cunoastere, vibratie si asa mai departe, si in functie de ce este si stie foloseste si cuvintele respective.
Adevarata iubire si dragoste manifestata pe pamant o gasim doar la EL, la IISUS  cale care desi multi o cunoastem putini o urmam,  restul depindem de multe, mule alte lucruri, dar cel mai mult de apropierea de divinitate.
Cu cat esti mai aproape cu atat faptele tale de iubire si dragoste sunt mai aproape si ele de adevarata lor valoare.
Dar mie personal cel mai gresit mi se pare modul   de a critica daruirea unui om care o face el din dragostea si iubirea ce el o intelege si sufletul sau o emana, si a nu i-o primii tu in sufletul tau intelegand de fapt caci asta e el, si primind-o tu i=o poti schimba in fiecare zi in una tot mai adevarata,
Dar ca diferente intre ele iubirea este daruirea ta intr-o anumita situatie, cand ai dragoste daruiesti tot pentru tot.
 Sa cultivan dragostea si sa ne asemanam cu El pentru ca DUMNEZEU ESTE DRAGOSTE.
Sa ne ajute Dumnezeu sa-i intelegem adevarata valoare si atunci cand nu toate ne sunt pe plac.

''Aduceti-va aminte de cei inchisi, ca si cum ati fi legati impreuna cu ei; de cei ce-ndura rele, de vreme si voi sunteti in trup''

"Aduceti-va aminte de cei inchisi, ca si cum ati fi legati impreuna cu ei; de cei ce'ndura rele, de vreme ce si voi sunteti in trup.''

Frumos spus, greu de realizat? Da, daca tu nu constientizezi ce esti. Sau daca inima ti-e impietrita. 

Daca esti o fiinta apartinatoare a tot si toate, adica lui Dumnezeu  nu ca este greu este imposibil a nu traii asta.

Nu este o stare usor de dus, nu este o situatie usoara, dar simturile tale nu pot sa nu simta durerile si greutatile celor din jur sau chiar celor de care doar auzi.

Ni se intampla(mie tot timpul lucrand vanzatoare), deseori ca oamenii sa ne spuna problemele lor, unele grave, altele foarte grave, altele probleme doar, o parte din tine se frange si se duce alaturi de ei, alaturi de cei      carora le-ai darui eliberarea de grijile si necazurile lor, Raman de multe ori in urma lor lacrimand, lacrimand si cu durerea lor pleaca si ei. Dar viata trebuie sa continue si s-ar putea ca urmatoarea persoana sa fie un copilas care trebuie sa-i zambesti, sau o femeie gravida care are nevoie de o incurajare, o batranica care are nevoie de zambetul si aprecierea ta pentru efortul ce-l depune ca inca si azi, inca o data a ajuns la tine cumparandu-si cele de trebuinta.

Da, oricat ar fi de greu de dus ne suntem datori prin natura noastra a le fi alaturi celor care au nevoie de noi, ca si noi la randul nostru sa beneficiem de bunatatea Dumnezeiasca daruita noua oamenilor prin noi oamenii.

Cand nu suntem si nu simtim asta nu suntem bine, nu suntem asemeni Semanatorului nostru.

Sigur ca nu putem noi purta grijile  lumii toata, pentru  asta Iisus Hristos ne asteapta a-i preda Lui toata grija problemelor noastre si ale semenilor nostri, noi suntem aici, acolo, pentru a le prelua si darui ceea ce in dar am primit si primim in fiecare clipa.

Da, fiti alaturi atat cat va sta in putinta si cu ce va sta in putinta alaturi celor dragi si mai putin dragi, cunoscuti si mai putin cunoscuti, si indepartati-i de voi pe cei cu inimile impietrite daca nu va sta in putere a le despietri.  Dar fiind o persoana daruitoare are Dumnezeu grija sa ii indeparteze din preajma noastra.Despre asta am putea vorbii mult, dar lasam pe Bunul Dumnezeu sa le vorbeasca si sa gaseasca limba ce li se potriveste, de multe ori noi auntem neputinciosi. 

Bunul Dumnezeu sa aiba grija de pasii si faptele noastre!

Sa dea Dumnezeu sa fiu gata!

Să dea Dumnezeu să fiu gata!

Sunt gata...

Gata de slujire, gata de suferinţă, gata să-şi dea viaţa, ia­tă pentru ce se pregătea Apostolul Pavel! Să dea Dumnezeu să ne arătăm şi noi pregătiţi pentru toate acestea, după vo­ia lui Dumnezeu. Sfântul Apostol nu avea ezitări, nu cerea sfatul nimănui, nu umbla să obţină aprobări, nu cădea la învoia­lă cu propria-i conştiinţă, nu se arăta nehotărât, pe ce drum să meargă. Viaţa i se înfăţişa ca o perpetuă nevoinţă, la care răspundea fără şovăire: „Sunt gata!"

Să intri în inima lumii păgâne, să te angajezi de unul sin­gur într-o luptă corp la corp cu păgânătatea, nu era o treabă uşoară! Dar n-a stat în cumpănă nicio clipă în faţa acestei nevoinţe, spunând „din parte-mi sunt gata să vă vestesc Evanghelia şi vouă, celor din Roma” (Romani 1,15), gata să ducă la îndeplinire totul, pentru a face voia lui Dumnezeu.

Ierusalimul era atunci locul unde cei ce urmau lui Hristos erau supuşi la chinuri şi, totuşi, înfruntând primejdia, Pavel se arăta gata „să moară în Ierusalim, pentru nume­le Domnului Iisus” (Faptele Apostolilor 21, 13). Iar atunci când s-a aflat faţă-n faţă cu moartea, s-a arătat gata să-şi pună viaţa chezăşie pentru convingerile sale. Suprema tră­sătură de caracter a Apostolului Pavel este tocmai aceasta: hotărârea de a merge în întâmpinarea datoriei sale, cu preţul oricărei suferinţe şi chiar cu preţul vieţii.

Să dea Dumnezeu să avem parte cu toții de o asemenea hotărâ­re! Să-mi dea Dumnezeu şi mie a tinde cu bucurie să Te ur­mez, Doamne, oriunde, să împlinesc, neobosit, voia Ta, cu neslăbită râvnă.

(Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu: 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului, Editura Sophia,p35

Sursa:http://www.doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/sa-dea-dumnezeu-sa-fiu-gata

i

Rugaciune catre Sfantul Inger pazitor

La umbra crucii Tale!

Cand lucrurile nu le poti schimba, lasa-le sa mearga asa inainte, se vor schimba ele de la sine atunci cand te astepti mai putin, caci cine trebuie sa le schimbe sta de veghe.

''Saracia'' lui Iisus

''Caci cunoasteti harul Domnului nostru Iisus Hristos, ca El, bogat fiind, pentru voi a saracit, ca voi cu saracia Lui sa va imbogatiti.''
2Corinteni8-9
Am vazut aseara un film in care unul dintre apostolii Domnului Iisus ii spune la un cersetor sa se duca la Iiisus sa-i ceara sa-l ajute, era in vremurile cand Iisus facea onoare pamantului fiind pe pamant.
Cersetorul ii raspunde ''ce sa-mi de-a mie Iisus caci este la fel de sarac ca si mine'', si ramanand in urma apostolului pe jos cersind fiind si olog.
Apostolul se intoarce dupa un timp, cersetorul acceptand ajutorul lui Iisus prin apostol se vindeca dedicandu-si apoi viata lui Iisus.
Asemanarea care o face cersetorul suna atat de frumos, in vederea ce o avea el la timpul ala era doar saracia materiala pe care Iisus o arata lumii. Apoi incet deschizandu-i putin Dumnezeu ochii vede neputinta lui de a merge mai departe fara Dumnezeu si acceptand castiga bogatia adevarata care foarte greu o recunoastem.
Sa ne lasam si noi cuprinsi de ''saracia'' lui Iisus care este mai valoroasa decat toata lumea noastra materiala, si sa pasim pe urmele Sale.
Azi biserica ortodoxa il sarbatoreste pe Sfantul Apostol Toma, care si el crede ca Iisus a inviat doar atunci cand ii pipaie si vede ranile.
Nu ne putem crede buni dar noi credem in El fara sa-i pipaim ranile, ba din pacate ii facem clipa de clipa altele noi.

As vrea Iisuse!