Vremuri ciudate, vremuri agitate, cel putin la noi la Cluj, dar frumoase, parca mereu, mereu inoti sa ajungi la mal si ajungi acasa istovit de atata inotat. meditezi putin la ce s-a intamplat, constati cu putinul sau multul ce il stii, greseli, impiedicaturi ale tale sau ale celor din jur, pui stop in minte si suflet si inalti sufletul atat cat mai gasesti curaj si putere spre Cer.
Iti umpli sufletul de bucurie si pornesti din nou la drum, din nou si din nou...pana la capat.
Dumnezeu sa ne de-a puterea si iubirea necesara acestor vremuri...frumoase!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu