Învaţă...

Învaţă să baţi drumul... Nu-i fi doar mergător,
Şi lasă-l să se vadă vederii tuturor.

Învaţă întâmplării să-i dai un sens firesc,
Că-ţi e de trebuinţă în traiu-ţi omenesc.

Învaţă-te pe tine, să fii ceea ce eşti,
Să nu apleci urechea la cei ce-ţi spun poveşti...

Învaţă să faci bine şi să nu ceri nimic,
Ca, peste timp, vreodată, să nu te simţi prea mic.

Învaţă să mergi drumul... Pe loc nu bate paşi
Şi nici nu te întoarce să vezi ce urme laşi.

Învaţă să laşi viaţa să-ţi dea, să poţi să dai,
Că va veni şi vremea să dai ceea ce ai...

Învaţă să fii sigur nu doar să presupui,
Să nu faci adevărul ceva ce, în fapt, nu-i.

Învaţă că trecutul e chiar de neschimbat,
Ca să nu-ţi ai îndemnul de a-l mai voi urmat.

Învaţă să mergi drumul... Nu-l tot dori schimbat,
Şi nici nu-i sta pe margini că înspre mers ţi-i dat.

Învaţă că prin fapte, poţi să cobori prea jos,
Că după o cădere nu te mai simţi frumos.

Învaţă că-ncercarea nu-i joc la nesfârşit,
Să poţi să-ţi fie somnul tihnit şi liniştit.

Învaţă că-n războaie doar morţii sunt eroi,
Ca lupta pentru viaţă să nu-ţi fie război.

Învaţă să baţi drumul... Nu-i căuta cusur,
Nu-l pune la-ndoială când ţi-e urcuşul dur.

Învaţă, întrebării, să-i cauţi un răspuns,
Că cel ce-l dai din ştiinţa-ţi, nu este-ndeajuns.

Învaţă să-ţi laşi ochii să vadă ce privesc,
Să nu vrei să se-nchidă când ceva-i nefiresc.

Învaţă să vezi totul şi-atunci când mergi grăbit,
Ca să nu-ţi dai motive să fii dezamăgit...

Învaţă să baţi drumul... Când eşti cu capu-n nori,
Priveşte către Ceruri să vezi de nu cobori.

Învaţă că nu-i răul cum tu îl vezi că-i rău,
Că pentru altu-i altfel, de-ar fi în locul tău.

Învaţă să vezi norii când cerul e senin,
Să nu te mai surprindă furtunile când vin.

Învaţă să pui pasul, de-a dreptul, apăsat,
Ca să nu uiţi de-a pururi pe unde ai călcat.

Învaţă să baţi drumul... Să nu te plângi că-i greu,
Şi du-l până la capat, ţi-i dat de Dumnezeu...
07.07.14

DANIEL-DUMITRU DARIE