Doamne...!

Doamne...!

Doamne!

Doamne, vino și poposește la fântâna ființei mele și vorbește-i inimii mele celei pătimașe și încurcată în păcatele dezmierdărilor, dar care Te caută!

Doamne, spune-i sufletului meu cum să se închine Ție în Duh și Adevăr!

Doamne, dă făpturii mele atât de însetate Apa Ta cea Vie ca să nu mai înseteze niciodată!

Doamne, ajută-mă să las povara grijilor lumești și să mă dăruiesc slujirii Tale, devenind apostolul Tău, lucrând la devenirea fiilor Tăi care strigă către Tine ziua și noaptea!

Doamne, cu toți „ibovnicii” mei, eu pe Tine Te-am iubit dintotdeauna, pe Tine Te iubesc și Ție mă dărui pentru veșnicie! Amin!


D.C.