Aripi pentru zbor...

Venim de sus cu aripi, nu stim asta multi dintre noi, fericiti cei ce stiu..., zburam cu ele prin nesfarsite locuri si lucruri, prin felurite forme si culori creznd ca sunt protectia parintilor, puterea noastra, totul crezand ca e al nostru. Apoi vine vremea sa stim ca le avem, abia atunci zborul devine mai lent, mai anevoios sau uneori imposibil caci vazandu-ne aripile credem ca ne apartin, credem ca le putem vinde si ca ne putem vinde si pe noi caci ne vor apartine pentru totdeauna. Nu este asa...acele aripi apartin Lui, Creatorului, Tatalui nostru, El ni le pune sa zburam zborul Lui, cand nu mai facem asta ne lasa la dispozitia celor care vor sa ni le taie, si vor multi...de ce oare vor asta? Ca ei au trecut de partea cealalta si acolo se fac numai asemenea lucruri, acolo nu se dau aripi ci se taie de la cei care le au, acolo nu se dau vise, se dau halucinatii si cosmaruri, acolo nu se da speranta, se da teama si frica, asta ii e rolul spre a speria copiii lui Dumnezeu, spre a speria copiii Binelui, spre a induce frica si teama. Sunt unii fericiti care stiu sa fuga din calea lor, nestiutor ai putea spune ce om rau caci nu vrea sa ajute, dar nu e asa...din pacate lumea a ajuns destul de jos si asta iti spune si atatea cursuri de initiere in...bine...nestiindu-se ca asta-i atat de fals, nestiindu-se ca asta se da doar de sus..., apoi fuga la biserici din teama nu din si de drag...de dragul Mirelui Bisericii. 

Cei care nu v-ati dat aripile fiti atenti la ele, le aveti, sunt acolo, fiti fericiti si zburati si lasati o boare pamantului din partea Tatalui si celor ce din prea multa bunatate si le-au pierdut, iar cei ce le-ati pierdut incercati si va comportati ca si cum le-ati avea desi e greu caci cei ce vi le-au rupt le folosesc impotriva voastra, propriile voastre aripi acum va lovesc.., dar nu uitati niciodata copiii cui sunteti caci El Tatal nostru la final ni le inapoiaza, atunci cand ei nu mai au nici o putere asupra noastra...atunci cand Bratele Sale le deschide spre a-si primi copiii, pana atunci zambet...zambet si flori Tatalui, Iubirii Nesfarsite si Vesnice...