Am auzit saptamana asta aceasta replica si mi-a placut atat de mult, o folosea o preoteasa in legatura cu viata spirituala care incearca sa o ''predea'' unor copii romi.
Dar este valabila pentru fiecare dintre noi, nu vorbesc de cei care stiu calea pe care merg, ci de noi cei care mereu alegem si pornim pe alta cale in cautarea aceluiasi raspuns.
Mi-a fost dat in seara asta sa inteleg ceva, care parca mi-a oprit tot in ce credeam de ceva timp, aici ma refer in legatura cu oamenii cei care imi stau alaturi, sau cel putin eu asa cred.
Stiam mai de mult timp, experimentasem si o luasem iar de la acelasi inceput ca totul trebuie daruit lui Dumnezeu, caci El stie ce si la cine sa imparta.
Dar traim pe pamant inconjurati de oamani minunati ai spune uneori, si mai putin alteori, ei fiind de fapt la fel, depinde cum ti-e tie dat sa-i vezi si atunci indragim tot ce intalnim trecand la extreme cu multe persoane, ca apoi din nou sa cadem ridicandu-ne repede si luind-o de la capat
Da, mereu un inceput in cautarea aceluiasi rezultat IUBIREA, iubirea de Dumnezeu daruita prin oameni si pentru oameni.
Mereu o vom darui fara sa asteptam nimic in schimb decat o sinceritate.
Te iubim Iisuse si asteptam venirea Ta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu