Nastere, copilarie, tinerete...

Venim pe lume asemeni Lui, a-i spune ca nu Ingere, este adevarat, nu, dar totusi venim ingerasi si noi in lumea asta grea.
Copilaria trece aidoma vantului care sufla tot din spate simti, si daca vine din fata si te tranteste nu vei sti niciodata ce te-a trantit, te ridici si pornesti mai departe.
Lasa urme uneori care iti raman restul vietii, si care pe tot parcursul vietii le simti urmarile.
De fiecare data de Craciun incercam sa ne renastem asemeni Lui Iisus, ne-am nascut in fiecare an altfel si in fiecare an incercam alta si alta cale pentru a ne asemana.
Renastere in iubirea
, dragostea, puterea si in credinta ca putem mai mult. Da, antrenindu-ne in toate ale craciunului, spirituale vorbesc, credem ca putem si...pornim la drum.
Azi se sarbatoreste Fecioara, Fecioara Maicuta ce isi invata pruncii sa manince, umble, sa calatoreasca pe acest taram al vietii si greutatilor umane ca apoi maine sa se poata bucura de Slava fiului Sau.
Maicuta Sfanta sa ne tina de manuta, Fiul Sau prea dulce sa ne tina in bratele Sale ca toate sa le simtim ca la nastere, cu inima de ingeras si putere din puterea lor sa primim pentru toate cele trecatoare.