Drumuri bune pe calea vietii!

Vremuri ciudate, vremuri agitate, cel putin la noi la Cluj, dar frumoase, parca mereu, mereu inoti sa ajungi la mal si ajungi acasa istovit de atata inotat. meditezi putin la ce s-a intamplat, constati cu putinul sau multul ce il stii, greseli, impiedicaturi ale tale sau ale celor din jur, pui stop in minte si suflet si inalti sufletul atat cat mai gasesti curaj si putere spre Cer.
Iti umpli sufletul de bucurie si pornesti din nou la drum, din nou si din nou...pana la capat.
Dumnezeu sa ne de-a puterea si iubirea necesara acestor vremuri...frumoase!

La multi ani!

Multa bucurie, liniste, constientizare, urcare, acceptare, iubire si multa sustinere din partea lui Dumnezeu.

La  multi ani!

Te trece Iisus

Te trece Iisus

Te trece Iisus și prin școala răbdării
Să vadă de poți suferi pe nedrept,
Să vadă ce faci când durerea trădării
Și vorbele grele te-apasă în piept.

Te trece Iisus prin momente cumplite
Cu lacrimi amare și răni și-ntristări;
Te trece prin clipe și stări neîmplinite
Ce-n tine ridică mulțimi de-ntrebări.

Te trece Iisus și prin școala iertării
Să vadă de poți ca să ierți pe vrăjmași;
Pe cruce în chinuri, sub valul ocării
Rugase pe Tatăl să-i ierte pe-ostași.

Te trece Iisus și prin școala smeririi
Să-ți vadă purtarea când ești umilit,
Să-ți vadă tăcerea și harul iubirii
Pe care-l arăți celui ce ți-a greșit.

Te trece Iisus prin necazuri, probleme,
Să-ți vadă credința în ceasul cel greu;
L-auzi cum îți spune duios: „Nu te teme,
Căci Eu sunt cu tine în toate mereu.”?

Chiar dacă adesea în greul vieții
Tu nu poți pricepe al luptelor rost,
Curând s-or ivi zorile Dimineții
Și-atuncea vei spune: “Ce bine c-au fost!”

Cărarea spre Rai e o școală, creștine,
Prin care Iisus te cioplește frumos
Ca-n Cer, în Cetatea splendorii divine
Să poți străluci minunat, glorios

Nastere, copilarie, tinerete...

Venim pe lume asemeni Lui, a-i spune ca nu Ingere, este adevarat, nu, dar totusi venim ingerasi si noi in lumea asta grea.
Copilaria trece aidoma vantului care sufla tot din spate simti, si daca vine din fata si te tranteste nu vei sti niciodata ce te-a trantit, te ridici si pornesti mai departe.
Lasa urme uneori care iti raman restul vietii, si care pe tot parcursul vietii le simti urmarile.
De fiecare data de Craciun incercam sa ne renastem asemeni Lui Iisus, ne-am nascut in fiecare an altfel si in fiecare an incercam alta si alta cale pentru a ne asemana.
Renastere in iubirea
, dragostea, puterea si in credinta ca putem mai mult. Da, antrenindu-ne in toate ale craciunului, spirituale vorbesc, credem ca putem si...pornim la drum.
Azi se sarbatoreste Fecioara, Fecioara Maicuta ce isi invata pruncii sa manince, umble, sa calatoreasca pe acest taram al vietii si greutatilor umane ca apoi maine sa se poata bucura de Slava fiului Sau.
Maicuta Sfanta sa ne tina de manuta, Fiul Sau prea dulce sa ne tina in bratele Sale ca toate sa le simtim ca la nastere, cu inima de ingeras si putere din puterea lor sa primim pentru toate cele trecatoare.

Sarbatori cu pace, bucurie si daruire sa ne daruiasca Dumnezeu!

Timp frumos ai spune, prevestitor de zile bune sau din contra ,,boala in oase,, cum spun batranii.
Este si una si cealalta, greu pentru sanatatea subreda a celor mai varstnici, si o deschidere a sufletelor cu vremea de afara, caci s-a scurs repede si acest post, si suntem in ajun de Craciun, ceea ce nu ti-ai da seama dupa vreme.
Apoi vremea este asa cum o ingaduie Dumnezeu, caci de multe ori este influentata si de om.
Bunul Dumnezeu sa ne daruiasca ce crede ca avem nevoie pentru a depasi starile sufletului uman, a ne ajuta in deosebirea binelui dat de cel cerut si a ne apropia mai mult de cele ale Sale.
Atatea schimburi de urari si daruire de stari sufletesti cate azi nu am avut de cand lucrez in comert. Daca Dumnezeu ne-a ascultat inimile si sufletele azi, sinceritatea si daruirea oamenilor sarbatorile si anul care urmeaza o sa fie o binecuvantare a cerului asupra noastra.
Rog pe Bunul Dumnezeu pentru binele, fericirea, sanatatea si implinirea a tot ce va doriti. Bunul Dumnezeu sa coboare in inimi, suflete si cutele ramase de suferintele vietii sa le imprastie, Timpul frumos de afara sa fie un leac si nu o boala pentru noi, viata sa ne fie datatoare de bucurie si putere a trece si implini ceea ce Dumnezeu ne va cere.
Sarbatori cu pace si bucurie!

Lumina si pacea lui Dumnezeu sa coboare in inimile noastre!

Mai avem putin si cu ajutorul lui Dumnezeu il vom primii din nou pe pruncul Iisus in casele, sufletele si inimile noastre.
Suntem mai buni ca anul trecut? Am iertat, am acceptat, am ajutat, am insotit mai mult pe cale pe semenii nostri? La fiecare ii raspunde Dumnezeu, constiinta si sufletul sau in parte.
Este o perioada grea, in care incercarile vin din nou peste oameni, uneori ca testare a credintei lor iar alteori ca urmare a greselilor lor.
Ca tara suntem ceea ce suntem, ne reprezinta ceea ce suntem sau uneori ai crede ca vibratiile si lucrarea celor''mai mari'' are influenta asupra maselor de oameni care nu stiu si nu pot constientiza, decat sa mearga cu un val anume care si cum ii prinde, si apoi asteapta cu sufletul la gura minuni.
Da, Dumnezeu stie si contabilizeaza tot, iar la sfarsit fiecare va raspunde pentru faptele sale in fata Sa, a Marelui Judecator. Noua ne ramane a judeca mai putin, a starui mai mult dupa faptele cele placute Tatalui, a darui inima si din inima si a ne schimba cu fiecare respiratie atitudinea si viata.
Lumina si pacea lui Dumnezeu sa salasluiasca in inimile noastre, sa ne ajute a trece valurile acestei vieti si a ne darui binelui si fratilor sai!
Doamne ajuta!

Daruirea o iresponsabilitate, oare, in zilele noastre?

Stiu ca vi se intampla si voua, multora dintre voi, sa va intrebati, desi in maretia dumnezeirii Sale, Iisus, totusi ca om pasea in multime asemeni noua, multora dintre noi, cu pieptul dezgolit si plin poate doar de bunatatea, sinceritatea, iubirea si dragostea pentru om. El, a facut asa, stim asta, dar nu putem uita puterea ce salasluia in El. Dar noi, noi cei mici, intr-o lume atat de tulbure si involburata suntem oare iresponsabili a ne darui lumii, doar asa, cu toata aceasta samanta pastrata in noi de la inceputuri. Cateodata, simt ca am obosit, vazand atata rautate, atata ranchiuna, atata indiferenta si atat de multa nesinceritate pusa in lumea de azi.
Si totusi, gasesti puterea in fiecare zi, din nou, si din nou, iar si iar, de a te trezi cu aceeasi speranta, acelasi zambet, aceeasi daruire, aceleasi trasaturi ce ieri parca iti storsesera tot din tine.
Se spune ca vezi lumea asa cum esti tu, da, s-ar putea si asta, dar oare sa fie daruirea iresponsabilitatea omului de azi?