Lăsăm în urmă mai multe lacrimi, decât flori...
Urmă
Lacrimă dulce, seară frumoasă,
Ce lung e drumul spre paradis,
Cobori speranţă la mine în casă,
Într-o icoană, sau într-un vis.
Nu te mai ştie faţa mea rece,
De când din milă te-ai depărtat,
Să-ţi spun adio, să-mi spun că trece,
Când de o viaţă te-am căutat?
Eşti şi sărată, poate şi dulce,
Lacrimă, lacrimă, gândul meu blând,
Dorul te naşte şi te aduce,
Fără tăcere, fără cuvânt.
Ai şi principii, îmi pui condiţii,
Dar vine timpul când nu voi fi,
Şi-aceste gânduri sau premoniţii,
Vor fi regretul de a nu mă şti.
Plec către ceruri, plec cu rănire,
Să simt fiorul alb şi smerit,
Şi vei rămâne pe o psaltire,
O urmă caldă, că am trăit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu