Nu stiu cati dintre voi urcati constant in evolutie, sau la cati poverile evolutiei va framanta in felul in care mi se intampla mie, dar poate gresesc, sau mai mult sigur gresesc, pentru ca ma invart in cerc, intr-un cerc in care parca uneori te simti constrans sa intri sau simti asta nestiind sa faci altceva.
La inceputul drumului meu am vrut foarte mult sa ma retrag undeva, am spus asta de multe ori probabil am si acum regretul ca nu am facut-o atunci, probabil ala era drumul meu spre cer, daca nu ar fi fost acel nu stiu de ce l-as regreta, poate din neputinta acceptarii acestei intoarceri in cerc, poate... .
Ma gandesc la viata sfintilor, ei alegeau retragerea in mare parte si acolo nu aveai decat o cale, nu aveai ispite, nu aveai atatea cai care iti apar si tu sa nu stii pe care sa apuci.
Ei sunt si acolo greutati, dar de alt fel, de alt gen.
Stiti, ma gandeam zilele astea caci s-ar putea ori ca nu inteleg eu iubirea(nu vorbesc de iubirea patimasa), dar s-ar putea ca si iubirea asta pentru tot si toate sa aiba restrictiile ei, sau s-ar putea ca nu toti sa avem dreptul de a darui aceasta iubire, cine stie, Dumnezeu numai, si noi cum ne lasam calauziti si de oameni, de calauzele lui Dumnezeu pe pamant, dar cine mai stie care sunt calauzele fiecaruia, iar Dumnezeu.
Mereu am iubit tot si toate fara sa depun efort desigur, sau sa o fac constransa, dar ceva ...e gresit.
Acum este un alt sfarsit, asa i-as spune ca vezi intotdeauna te lasi condus de ce a fost, dar intotdeauna acolo este un nou inceput.
Un inceput in care speri sa mergi mai mult, dar Dumnezeu care le stie toate, stie si asta.
Am fost anuntata doar ca murise-m, eram foarte vioaie si coboram in mare viteza un deal, ajunsese-m jos si ma pregateam sa urc din nou, cu aceiasi viteza cu care coborase-m.Si dealul era foarte inalt.
Deci punct si de la capat, mereu mi se intampla asa, sau poate nu inteleg eu, este un alt inceput, un alt urcus, o alta viata.
O astept cu bratele deschise, cu lumina in suflet si suras in inima, doar sa fiu cu si in Dumnezeu.
Mesajele zilelor astea a fost novena si Vointa Divina.
Novena o sa o incep iar Dumnezeu sa se indure de mine ca Vointa SA sa aiba tot timpul loc in viata mea.
Mai trebuie lucrat la consacrarea a tot lui Dumnezeu, la daruirea a tot lui Dumnezeu.
Va doresc ca voia lui Dumnezeu sa-si faca loc in viata voastra, Dumnezeu sa va daruiasca tot ce aveti nevoie in drumul catre cer, calauzirea Lui sa va insoteasca mereu si viata voastra sa se implineasca doar in El, TATAL NOSTRU IUBIT.
O saptamana asa cum v-a dori sa ne-o daruiasca, si noua puterea Lui sa o ducem acolo unde e menirea.
Va iubesc!
Doamne, Tu cunoști pricina îngrijorărilor mele, ia-mă în palma Ta și păzește-mă. Fii cu mine în fiecare clipă și nu mă lăsa să alunec sau să mă poticnesc. Ție îți încredințez viața mea și ființa mea, sufletul meu și tot ce am. Ai grijă de ele și folosește-le după cum vrei Tu.
Ție ți-i încredințez și pe toți cei pe care îi iubesc, ocrotește-i cu mila Ta și nu-l lăsa pe niciunul dintre ei să se piardă. Iartă-ne când greșim iar atunci când rătăcim pe cărări străine, ia-ne de mână și adu-ne cu blândețe acasă.
Îndreaptă răul pe care l-am făcut și folosește rănile noastre spre zidirea și vindecarea noastră și a altora. Rămâi cu noi până la sfârșit și dă sens vieții noastre, pentru ca și noi să rămânem în Tine și să gustăm pacea și biruința deplină în Împărăția Ta.
Amin!
Rugaciune-blogul Picaturi de Iubire si Lumina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu