Comorile vietii

Aici pe pamant suntem intr-o continua cautare a ceva..., cautatori de comori ne-am putea chiar numi, dar rareori  apreciem adevarata comoara.
Dar El, Dumnezeu, Tatal,  la timpul la care crede de cuviinta ne descopera adevaratele comori, comori aduse aici pe pamant din cerurile Sale de alesii Sai.
Sunt unii, poate destul de multi care le descopera la inceputul vietii, fericiti trebuie sa se numeasca aceia, dar si cei carora Dumnezeu ni le descopera mai tarziu suntem tot fericiti, doar ca parca timpul nu ti-ar mai ajunge sa le patrunzi, sa le asimilezi pe toate, sa te bucuri, si sa  le daruiesti la toata lumea.
Inima ta plina si dornica de a darui, ar face orice ca lumea sa afle, lumea sa stie comorile Tatalui ceresc, daruite noua, copiilor Sai.
Stiti povestioara in care o femeie foarte saraca cu un copil in brate tot cauta si nu gasea nimic pentru ea si copilul ei.Tot cautand ajunge la un munte (nu stiu daca o redau exact, doar ca idee), unde i se deschide o poarta, aude o voce care-i spune, ca inauntru sunt comori nenumarate pentru ea, sa-si ia cat si ce doreste, dar la un moment dat cand v-a auzi iar vocea sa stie sa iasa afara cu ce ea doreste caci usa se v-a inchide pentru totdeauna. Si ea s-a bucurat si a inceput sa adune, aur,  lucruri de valoare, si aduna, aduna cand la un moment dat vocea o anunta ca usa se v-a inchide, atunci  ea mai ia ce poate, ultimele lucruri, vocea o atentioneaza iar ca nu v-a mai putea intra dupa nimic pe urma. Si ea incarcata cat putea duce iese, uitand in marea ei valtoare de a aduna bogatii, cel mai de pret lucru al ei. Cand usa se inchide isi da seama ca uita-se inauntru copilasul mic, dar degeaba, usa se inchise-se.
Asa suntem multi dintre noi, in goana dupa lumea asta trecatoare, in goana dupa lumea asta ce nu o traim pentru ce ne-a fost data, uitam de copilul nostru, uitam de sufletul nostru si de scopul daruirii de catre Dumnezeu a acestei vieti.
Mai avem unii norocul de a nu ne lipi de valorile astei lumi, si atunci Dumnezeu ne poate mai usor aduna la pieptul Sau.
Ii multumim pentru asta atat cat stim, incercam sa invatam mai multe in fiecare clipa, si ne daruim viata Lui, atat cat putem si ne lasa constiinta trezita la fiecare.
Dumnezeu sa ne ajute, sa ne daruiasca ce crede ca avem nevoie spre bogatia Sa cereasca, si cu ale lumii bogatii cei ce le avem, sa le daruim spre a aduna bogatii in cer.