Sa privim cerul

Faptele si vorbele noastre vor vorbi pentru noi de-a pururi, recunoasterea darurilor primite de noi de la Dumnezeu, recunoasterea darului primit de noi ca omenire de la Dumnezeu, pe Fiul Sau Iisus Hristos, ne vor ridica deasupra faptelor noastre rele si eliminarea lor cat mai repede.

Fiecare avem un drum de facut de pamant si pentru fiecare descoperirea adevaratului drum ce ar trebui facut ni-l poate descoperi Dumnezeu doar in credinta si in puritatea sufletului nostru.

Multumesc lui Dumnezeu atat de mult pentru ca ma lasa sa vad cerul, privitul cerului iti da atata satisfactie si placere ca si cum ai vedea urma pasilor Sai.

Mare mi-a fost bucuria cand ieri la un moment dat l-am privit aparu-se o cruce din intersectia a doua avioane care tocmai trecuse-ra, cateva clipe si s-a risipit.

Fiecare suflet primeste un har de la Dumnezeu, descoperirea, recunoasterea multumirea pentru el este ca o gradina udata care infloreste in fiecare zi, care in fiecare zi creste si se inalta spre Cetatea lui Dumnezeu.

Sigur ca drumu-i lung si nu stim ce vom reusi sa facem in aceasta viata, dar Dumnezeu sa ne vada vointa si straduinta noastra, nu mai spun de constiinta ca am inteles ca se poate confunda foarte usor cu vointa, sigur ca vointa noastra de a-l urma este puternica dar da, poate o confundam cu constiinta la care credem noi cei mai mici ca am ajuns, sau cu siguranta ca am vrea sa ajungem.

Orice suferinte am avea trebuie sa avem in minte suferintele Mantuitorului, si iubirea lui cum crestea, daruirea Lui pentru noi era din ce in ce mai mare, si am vrea si noi sa ne asemanam cu El, si in noi creste lumina in fiecare clipa inlocuind intunericul fiintei noastre.

Credinta noastra este o recunoastere totala a Mantuitorului, o recunoastere a Lui asupra vietii noastre, o recunoastere a lui ca Mantuitor personal, o crestere a vigorii, o incredere deplina in Tatal nostru Creator.

Sa recunoastem harul Sau asa cum o faceau si o fac sfintii, dar ceea ce ne v-a conduce mai mult si mai mult spre El v-a fi marturia propriei experiente.

Suntem martori cerului, suntem martori pentru Dumnezeu cand descoperim in noi scanteia mica Dumnezeiasca, si apoi incet, incet si cu rabdare sa o aprindem ca crescand incet sa ne aprinda propria fiinta de dor, de drag de Dumnezeu, si apoi puritatea fiintei noastre v-a putea lucra alaturi de Iisus la curatirea lumii noastre.

Dumnezeu sa ne ajute si sa ne binecuvanteze cu mila si iubirea Sa!

1.Laudati pe Domnul, toate neamurile; laudati-l pe El toate popoarele;

2.Ca s-a intarit mila Lui peste noi si adevarul Domnului ramane in veac.

Psalmul 116